Fiul lui Dumnezeu este judecat pentru păcatele noastre. ,,Au adus pe Iisus de la Caiafa în pretoriu. Şi era dimineaţă. Ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se întineze şi să poată mînca Paştile. Pilat deci a ieşit afară la ei şi le-a zis: ce acuzaţie aduceţi împotriva Omului acestuia? Ei au răspuns şi i-au zis: Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu l-am fi dat în mîinile tale. Atunci Pilat le-a zis: Luaţi-l voi şi judecaţi-L după Legea Voastră. Nouă nu ne este îngăduit să omorîm pe nimeni, i-au zis iudeii…“ (Ioan 18, 28-31) Principala acuză adusă de către arhiereii iudei a fost: ,,El trebuie să moară pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu…“ (Ioan 19, 7) Pilat nu i-a găsit nicio vină şi le-a propus să-l elibereze deoarece aceştia aveau un obicei ca de Paşti să le slobozească un întemniţat. Ei l-au cerut pe Baraba care era un criminal. Sătul de gloatele nebune care zbierau ,,Răstigneşte-L“, Pilat s-a spălat pe mîini şi L-a dat în mîinile lor: ,,Dar ei au strigat: ia-L, ia-L, răstigneşte-L! Să răstignesc pe Împăratul vostru? le-a zis Pilat. Preoţii cei mai de seamă au răspuns: «N-avem împărat decît pe Cezarul». Atunci l-a dat în mîinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Iisus şi L-au dus să-L răstignească“. (Ioan 19, 15-16)
Iisus ia crucea pe umeri
Iisus primeşte Crucea pe umeri după o noapte de bătăi şi batjocură. ,,Iar ostaşii au adus pe Iisus în curte, adică în pretoriu, şi au adunat toată cohorta. L-au îmbrăcat cu purpură, au împletit o cunună de spini şi I-au pus-o pe cap. Apoi au început să-L salute: Plecăciune Împăratul Iudeilor! Şi-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi i se închinau. După ce şi-au bătut, astfel, joc de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus afară ca să-L răstignească“ (Marcu, 15, 16-20)
Iisus cade întîia oară sub povara Crucii
Soldaţii romani pun partea transversală a Crucii în spatele lui Iisus. Este grea. Plin de răni şi extenuat, cade, dar ostaşii îi pun din nou Crucea în spate şi Îl biciuie. Rănile îi sînt adînci. Bucăţi din carne îi sar la lovirea biciurilor de tortură. Aveau plumb în vîrf pentru ca supliciul oricărui condamnat să fie din cale afară de greu. Funiile cu care Crucea i-a fost legată în spate îi fac răni, de asemenea. Trupul Său devine numai rană.
Iisus întîlneşte pe Maica Sa îndurerată
Maria află că Fiul ei este dus la moarte de la celelalte femei care l-au însoţit pe Iisus în viaţa sa publică. Aleargă să-L întîmpine. Ar vrea să-L îmbrăţişeze, dar soldaţii brutali nu o lasă să se apropie de El. Privirile li se întîlnesc o clipă. Se privesc în ochi cu durere şi îşi unesc inimile în suferinţă pentru întreaga umanitate.
Simon din Cirene ajută pe Iisus să-şi ducă Crucea
Iisus este din ce în ce mai slăbit. Romanii se tem că va muri din cauza rănilor înainte de execuţie şi-l obligă pe un ţăran din Cirene să-i ducă crucea. ,,Pe cînd ieşeau, au găsit pe un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă Crucea lui Iisus“ (Matei 27, 32)
Veronica şterge faţa lui Iisus
În mulţime era o femeie care se numea Veronica. Iisus o priveşte duios. Inima ei este străpunsă de iubire şi de suferinţă. Aleargă la El şi îi şterge faţa plină de răni cu o maramă. Chipul Său se întipăreşte pe pînză. Prima icoană. Faţa dumnezeiască a Mîntuitorului transfigurată de suferinţă.
Iisus cade a doua oară sub povara Crucii
La un anumit loc, Simon lasă Crucea care este pusă iar în spatele lui Iisus. Face cîţiva paşi şi cade a doua oară. Este ridicat de soldaţi şi pus să o ducă din nou. Nu mai poate. Este batjocorit şi bătut mereu.
Iisus mîngîie femeile care plîng
Femeile care mergeau în urma lui izbucnesc în plîns. El se întoarce spre ele şi le spune: ,,Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine, ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri. Căci, iată, vor veni zile cînd se va zice: Ferice de cele sterpe, de pîntecele care n-au născut şi de sînii care n-au alăptat! Atunci vor începe să zică munţilor: Cădeţi peste noi! şi dealurilor: Acoperiţi-ne!“ (Luca 23, 28-30)
Iisus cade a treia oară sub povara Crucii
Crucea devine ca un munte de plumb în spatele lui Iisus. Îl covîrşeşte cu totul. În fond avea doar un trup omenesc. În asta constă splendoarea creştinismului: Dumnezeu a luat un trup slab să sufere în el pentru noi. Omul suferinţei simte cum încheieturile mîinilor îi pleznesc, ochii stau
să-i sară din orbite. Se prăbuşeşte a treia oară privind Cerul.
Iisus este dezbrăcat de haine
Condamnaţii ajung la Golgota. Iisus este împreună cu doi tîlhari. Crucea sa este pusă jos. Se sapă groapa în care avea să fie împlîntată. Este dezbrăcat de haine. Din trupul încărcat de răni pentru păcatele oamenilor ţîşneşte sîngele ca dintr-un izvor. Hrănitorul făpturii stă dezbrăcat şi ruşinat aşteptîndu-şi osînda ca un tîlhar de rînd.
Iisus este răstignit pe cruce
Iisus este culcat pe Cruce, în mîini şi picioare i se bat piroane colţuroase. Sîngele curge din plin, El suferă cumplit, dar nu zice nimic. Nu scoate niciun zgomot. Era timpul tăcerii.
Iisus moare pe cruce
Crucea este ridicată. ,,…Şi răstignindu-L, I-au împărţit hainele între ei, trăgînd la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare. Cînd L-au răstignit era ceasul al treilea. Deasupra Lui era inscripţia cu vina Lui: Împăratul iudeilor. Împreună cu El au răstignit doi tîlhari: unul la dreapta Lui şi altul la stînga Lui. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: A fost pus în numărul celor fărădelege“. (Marcu 15, 24-28)
Iisus este coborît de pe cruce
După moartea Sa, şi zdrobirea fluierelor picioarelor celor doi tîlhari, cele trei trupuri au fost date jos de pe Cruce. Trupul lui Hristos a fost aşezat pe Piatra Durerii sau Piatra Ungerii. Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Iisus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat să ia trupul lui Iisus. Pilat i-a dat voie. El a venit deci şi a luat trupul lui Iisus. Şi Nicodim, care, la început, venise la Iisus noaptea, a venit şi el şi a adus o amestecătură de smirnă şi de aloe. „Au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în fîşii de pînză de in cu miresme, după cum au obicei iudeii să înmormînteze“. (Ioan 19, 38-40)
Iisus este înmormîntat
Iisus este îngropat într-un mormînt pe care-l avea Iosif din Arimateea. ,,…Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pînză curată de in şi L-a pus într-un mormînt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormîntului şi a plecat“. (Matei 27, 59-60)